Eunice Novacovici este o frumoasă elevă a Colegiului Național „George Coșbuc”Motru și privește viața cu surâs sarcastic. Va împlini 19 ani în curând, dar dă dovadă de o maturitate în gândire greu de egalat de tinerii de aceiași vârstă. Mai mereu zâmbăreață, frumoasa motreancă întreprinde orice tip de activitate poate. Pe lângă ceea ce face la școală, Eunice cântă la pian și participă la evenimente ale Centrului Creștin din care face parte. Este o elevă silitoare, ea reușind să-și păstreze o medie generală de peste 9,80 pe tot parcursul anilor școlari. Deși a participat și la olimpiade de limba română, engleză și istorie, recunoaște că logica este cea în care se regăsește cel mai mult pentru că îi găsește utilitate în viața de zi cu zi. „Am învățat să creez raționamente corecte și să le identific pe cele greșite. Asta e foarte important când vine vorba de comunicare. „Este al treilea an în care tânăra liceană se califică la faza națională la această disciplină, iar cea care i-a deschis apetitul pentru logică și care a susținut-o necondiționat este profesoara Constantina Negrea.
Reporter: Ce ne poți spune despre tine?
Eunice Novacovici: Nu îmi place stresul și încerc să îl evit dar, de obicei, nu îmi prea iese. Nu știu dacă mă caracterizează, dar îmi place vorba: „Ajunge zilei necazul ei”.
Reporter: Ai un nume nu prea des întâlnit…
Eunice N.: Numele se întâmplă des să nu îl poată pronunța oamenii. Doar îi corectez râzand. În schimb, prenumele nu cred că are vreo formă care poate fi considerată greșită. Prefer Eunis ca pronunție, dar părinții mei mi-au zis mai mult Eunice. Prietenii îmi spun Nis.
Rep.: Te-ai calificat la faza națională la olimpiada de logică. Spune-mi premiile pe care le-ai obținut de-a lungul anilor de liceu.
E.N.: Da, este pentru a treia oară. Am reușit să obțin mențiune în anii precedenți. Importantă ar mai fi calificarea la faza națională a Olimpiadei de Dezbateri și Oratorie, dar nu sunt singurele competiții la care am participat și am avut rezultate.
Rep.: Cine sau ce te-a făcut să îndrăgești această materie atât de mult?
E.N.: Pofta a venit mâncând. Doamna profesoară Negrea Constantina m-a remarcat și m-a susținut că pot și am putut. Probabil din această cauză mi-a plăcut atât de tare; mi-a dat cumva validare. Ulterior, mi-am dat seama și că e foarte interesantă și utilă.
Rep.: Cu ce fel de literatură îți „hrănești” intelectul?
E.N.: În puținul timp pe care mi-l găsesc pentru a citi (spre păcatele mele) mă simt atrasă de literatura psihologică.
Rep.: Ce nu este logic în societatea zilelor noastre?
E.N.: Fără a mă raporta la logica lui Aristotel, mi se pare ilogic că există atâtea constrângeri sociale.
Rep.: Există o rezolvare pentru orice problemă?
E.N.: Dumnezeu.
Rep.: Cum privești viața? Cum ai descrie-o?
E.N.: O privesc cu surâs. Nu știu dacă sarcastic sau nu. Nu pot să o descriu, azi mi se pare că este, mâine mi se pare că este cu negare.
Rep.: Tu, fiind o tânără foarte inteligentă, cu ce fel de oameni preferi să te înconjori?
E.N.: Cu tot felul. Trebuie să vezi și alții mai puțin deștepti și pe alții mai inteligenți ca tine ca să vezi unde te situezi. Îmi plac mult oamenii inteligenți, trebuie să recunosc, dar contează mult și să văd o sclipire de bunătate ca să mă simt confortabil cu ei.
Rep.: Ce înseamnă prietenia pentru tine? Cât de valoroși sunt prietenii pentru tine?
E.N.: Nu cred că se poate estima cât, ci doar se poate afirma că sunt valoroși. Prietenia e o legătură sufletească.
Rep.: Ce drum ți-ai propus să urmezi după examenul de bacalaureat?
E.N.: Plănuiesc să îmi continui studiile la Universitatea București, Comunicare și Relații Publice. Nu asta va determina tot drumul vieții mele, dar e o pistă de început. Mi-am propus să și călătoresc, dar România va rămâne „acasă”.
Rep.: Care este cea mai de preț caracteristică a omului?
E.N.: Că poate să fie conștient de sine.
Rep.: Din punctul tău de vedere, care este trăsătura umană care ar avea nevoie de îmbunătățiri?
E.N.: Mintea.
