Elena Roată este dascălul gorjean care s-a implicat în cel mai activ mod în viața comunității. A reușit să creeze adevărate evenimente culturale, în care tinerii au avut principalul rol și au atras, prin entuziasmul lor, publicul spre evenimente care rămăseseră încremenite într-un anumit tipar. În plus, a adus la Târgu Jiu nume grele din cultura românească, pentru ca tinerii să-și își găsească anumite repere în viață.
Reporter: Ați reușit să aduceți în fața tinerilor din Târgu Jiu personalități din domeniul cultural de nivel național și chiar internațional. Au nevoie tinerii de repere? Există o criză a reperelor?
Elena Roată: Intenția noastră a fost aceea de a organiza aceste conferințe ale Colegiului Național „Tudor Vladimirescu“ în numele tradiției și istoriei acestui liceu care a dat atâtea nume de valoarea, dar și pentru nevoia de modele. Oamenii de acest gen au venit cu mare plăcere și s-au simțit foarte bine la Târgu-Jiu. Copiii l-au văzut în viață pe academicianul Solomon Marcus. Nu știu cât au înțeles din conferința aceea, dar peste ani își vor aduce aminte că l-au văzut și l-au auzit și asta contează cel mai mult.
„Se bifează doar niște evenimente“
Rep.: Turismul poate să fie o alternativă la economia județului, bazată, în primul rând, pe industria de extracție a cărbunelui și de producere a energiei electrice?
E.R.: Nu se face nimic pentru turism. Se bifează doar niște evenimente, iar persoanele care gestionează acest domeniu au înțeles că oamenii care se află în spatele evenimentelor contează mai mult decât bifarea lor într-un calendar.
Rep.: Potențialul turistic al județului este imens. Cum e valorificat?
E.R.: Municipiul Târgu-Jiu are o istorie. Ce nu am reușit noi, a reușit Iașiul, care are o tradiție și o cultură a dialogului între generații, dar orașul Târgu Jiu are o istorie. Cred că oamenii care știu istoria locurilor trebuie să fie cooptați în absolut toate evenimentele. Împreună cu elevii Colegiului „Tudor Vladimirescu“, în urmă cu trei ani de zile, am inițiat o reîntoarcere în Târgu Jiul de odinioară.
Nu am făcut acest lucru pe cont propriu, ci am lucrat cu mai multe persoane care cunosc istoria locală. Astfel de evenimente se pot realiza, dar nu „lăutărește“. Apropo de promovarea turistică a orașului Târgu Jiu, există un gen de politică de marketing pe care am putea-o cunoaște de la cei care fac consultanță pe marketing. Se vând produse culturale din istoria locurilor sau istoria evenimentelor.
Brâncuși este un produs cultural. Omul acesta a trăit, a iubit, a mâncat. Scoate povestea Brâncuși! Există corespondența lui Brâncuși cu contemporanii lui. Este cartea lui Robert Velescu și Doina Lemny. Este o minunăție de carte despre viața lui Brâncuși. Reconstruiește-o, păstrând adevărul științific al vieții lui!
Rep.: Cine să facă aceste lucruri?
E.R.: Oameni care iubesc cultura.
Rep.: Oamenii aceștia se află în poziții cheie care să decidă organizarea unor astfel de evenimente?
E.R.: Mai există astfel de oameni în poziții importante. Marian Negrescu este unul dintre ei și în mâinile lui se află destinul teatral al Gorjului.
„Cultură nu există și din motive economice“
Rep.: Cum considerați că trebuie făcută promovarea județului?
E.R.: Cred că este nevoie de o strategie la care trebuie să lucreze oameni absolut competenți, care sunt rezultatul unui învățământ superior specializat în turism. Există o Facultate de Economie cu secția Turism sau Relații Internaționale și Comunicare. Nu poți să faci aceste lucruri lăutărește.
În domeniul meu, atunci când nu stăpânesc o anumită chestiune foarte bine îmi sun colegii și mă documentez. Cred că sunt strategii cu caracter general și local, specifice locului. Trebuie create niște branduri. În niciun caz brandul „Brâncuși“. Mi se pare normal să lucreze oameni profesioniști, care să-și asume anumite lucruri. Eu cred în potențialul creativ al tinerilor și în capacitatea lor de a aduce public. Tinerii aduc public în orice circumstanță, cu entuziasmul specific. Nu se petrec evenimente în spații neconvenționale. Există o teamă de provocări.
Rep.: Dar tinerii nu prea mai doresc să trăiască în județul Gorj. De ce vor să plece?
E.R.: În special cei care se află în sistemul educațional manifestă această dorință, pentru că văd în jurul lor doar magazine second, amaneturi, de jocuri de noroc și, mai rar, provocări ale industriei mici. Unde ne sunt producătorii? Unde este clasa de mijloc care poate să întrețină spiritul viu? Cultură nu există și din motive economice.
Rep.: Ar trebui dezvoltată și o mândrie locală?
E.R.: Da, dar tot din zona oamenilor care știu să gestioneze lucrurile într-un mod profesionist. Și mass-media are un rol important. Cred că fiecare publicație trebuie să aloce un colț și pentru anumiți oameni care merită mult mai mult.
3 Comments