Conferința cu tema „Includerea Ansamblului Monumental ridicat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu în patrimoniul UNESCO” a avut loc la Muzeul de Istorie Gorj, în data de 28 iulie. Au fost ținute prelegeri cu privire la demersurile privind includerea Ansamblului Monumental în patrimonial cultural universal, iar la dezbatere au participat primarul Marcel Romanescu; Adrian Tudor, viceprimar; reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului (arh. Ștefan Balici, managerul INP, arh. Irina Iamandescu, director al Direcției Patrimoniu Imobil din cadrul INP și secretar al Comitetului Național Român ICOMOS), precum și Barry Gamble, expert în patrimoniul Mondial din Marea Britanie, membru al echipei de întocmire a dosarului UNESCO al sitului.
Membrii echipei „Infinity of the Bird in Space” de la Colegiul Tehnic Motru, împreună cu profesorul coordonator Mihaela Crăciunescu, au participat la dezbatere cu scopul de a identifica progresele și obstacolele apărute în cadrul acestui proces, extrem de complicat, dar, în același timp, cu o importanță aparte pentru județul Gorj. În cadrul dezbaterii a fost prezentat publicului dosarul de nominalizare a ansamblului, în timp ce viziunea de revizuire a dosarului și stadiul elaborării acestuia au fost explicate și ilustrate de echipa INP alcătuită din Ștefan Balici – director general INP, Irina Iamandescu – Focal Point național pentru Convenția Patrimoniului Mondial, Iosef Kovacs – Șef Serviciu Patrimoniu Mondial și Barry Gamble – coordonator al dosarului, expert internațional în patrimoniu mondial, cu vastă experiență în scrierea de nominalizări și înscrierea de situri în Lista Patrimoniului Mondial (pentru Marea Britanie, Polonia, Japonia), precum și în consultanță de specialitate pe acest subiect. Cu această ocazie, a fost semnat un acord de cooperare privind refacerea dosarului de nominalizare a Ansamblului Monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu. Părțile acordului, reprezentate de Institutul Național al Patrimoniului (INP), Primăria Târgu-Jiu și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică (INOE) și-au asumat organizarea în comun de acțiuni de promovare în rândul publicului și mediile științifice, prin realizarea de expoziții, publicații, conferințe și colocvii.
Redăm mai jos principalele intervenții din cadrul dezbaterii:
„Opera lui Brâncuși este binecunoscută pe plan internațional prin sculpturile prezente în cele mai renumite muzee ale lumii, pe când lucrările de tip monumental, cum este complexul de la Târgu Jiu, sunt prea puțin cunoscute. Susțin acest demers și cred în succesul lui”, a declarat Ștefan Balici, director general al Institutului Național al Patrimoniului. Acesta a mai vorbit și despre Convenția Patrimoniului Mondial, care are drept cuvânt cheie: “protejarea”, apărut după cel de al II-lea Război Mondial, fiind stimulată în mai multe proiecte al ONU în 1972. România a rectificat Convenția din 1990, existând opt obiective înscrise în Lista Patrimoniului Mondial; bisericile cu picturi din Moldova; sate cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Hurezi, Delta Dunării, pădurile primare de fag din Carpați, biserici de lemn din Maramureș, centrul istoric al Sighișoarei, cetățile Dacice din munții Orăștiei.
Irina Amandescu a prezentat etapele concrete pentru revizuirea dosarului pentru redefinirea poziției României față de patrimoniul mondial: traducerea dosarului anterior în limba engleză pentru a avea acces mult mai facil din partea evaluatorilor și pentru a avea colaborare cu expertul principal; s-a realizat redefinirea dosarului; reevaluare și redactarea noului format din Lista Indicativă; publicarea broșurii de prezentare în limba engleză; broșura a fost folosită în promovarea Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia; achiziționarea domeniului web brâncuși; achiziționarea a două pagini de prezentare în revista World Heritage/Patrimoine Mondial, de largă circulație internațională la reuniunea Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia; consultări ale INP împreună cu Barry Gamble, experții Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO şi cu ICOMOS; consultări ale INP împreună cu Barry Gamble, Primăria, Centrul pentru Cercetare Documentare și Promovare Constantin Brâncuși, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Optoelectronică; consultări importante cu Barry Gamble, expert cu experiență de 25 de ani în elaborarea de dosare, consultant al Guvernelor: Japoniei, Poloniei, Germaniei.
Cel mai interesant moment din toată dezbaterea a fost discursul lui Barry Gamble:
„Am o experiență în Patrimoniul Mondial de 25 de ani, am lucrat cu multe țări, am avut plăcerea să lucrez în România de 18 luni, fiind la a treia vizită la Târgu Jiu. Avem un dosar, care a fost recunosc că un document academic excelent, nu este numai o nominalizare culturală dar și complexă, procedura e ca un examen. Acum şase luni am făcut o preevaluare, acum vom face evaluarea profundă a dosarului. Ceea ce vom face este o reevaluare tehnică, vom adăuga niște lucruri suplimentare pornind de la aceeași structură. Ceea ce a făcut ca dosarul să fie retras a fost o combinație de aspecte tehnice de comunicare cu evaluatorii. Ceea ce aș vrea să fac acum este să trec în revistă pe scurt lucrurile pe care le vom adăuga. E schimbat titlul – Brâncuși Monumental Ensemble of Târgu Jiu. Mesajul e în titlu. Avem un set, un ansamblu unitar în care va fi inclusă Calea Eroilor, Biserica și cele două parcuri. Avem atributele principale care scot în evidență o valoarea inginerească a Coloanei Infinitului. Evident o valoare suplimentară pe lângă artă. Ne concentrăm pe influența pe care Ansamblul a avut-o, care este diferită de influența pe care a avut-o Brâncuși. Ne-am concentrat pe analiză comparativă cu ce avem aici și cu alte ansambluri din lume și luăm în considerare valoarea adăugată care s-ar putea obține prin proiecte. De asemenea, ne vom concentra pe lucrurile care l-au influențat pe Brâncuși de a interveni în acest loc. El a introdus o nouă abordare în sculptură, a revoluționat arta sculpturii. De asemenea, a fost un pionier al simbolismului. Ne concentrăm pe influența pe care le-au avut aceste elemente, Coloana e prima care vine în mintea fiecăruia. Această simbioză între artă și tehnică! Influența de a introduce simplitatea și grația în întreg Ansamblu, nu pot fi separate. Acest Ansamblu este prototipul arhitectural încărcat de simboluri în arta modernă. Relația spațiu-timp este esențială. Unul din citatele importante ale Porții Sărutului, se referă la Primul Război Mondial dar revoluționează design-ul acestor memoriale de război. Simplitatea, imaginea simbolică sunt delimitate și prin extindere se îndepărtează de război și de distrugere – o afirmație puternică pe care o putem folosi în dosar. În ceea ce privește analiză comparativă, trebuie să facem comparații pentru a arăta diferențe. După ce am fost la Târgu-Jiu, s-a întâmplat să fiu în Nordul Franței unde acest memorial face același drum, la Thiepval Memorial (1928-32), Franța, detectăm mari diferențe, dar sunt și similitudini clare. Am făcut aceleași exerciții cu mai multe memoriale: Island of Ireland Peace Park, Mesen (1921), Monumentul canadian de la Ving (1925-1936). Importante sunt datele când au fost construite monumentele, din aceeași perioadă și același continent. Trebuie să facem comparația și cu memoriale din America: Liberty Memorial, Kansas City; Memorialul de război de la Canberra se concentrează pe această axă fizică. De ce Ansamblul lui Brâncuși este excepțional? Știm că este unic!”
Echipa EUROSCOLA de la Colegiul Tehnic Motru (autori)
1 Comment