Doctorul Constantin Lupescu a publicat în 1999 un articol în „Almanahul Gorjului” în care prezintă cititorilor povestea medicului chirurg de excepție Corneliu Adameșteanu care a profesat în județul Gorj în perioada 1945-1959. Doctorul Corneliu Adameşteanu a luptat în cel de al Doilea Război Mondial, după care a fost repartizat la Spitalul de Boli de plămâni din Dobriţa și apoi a condus și Secția de Chirurgie a Spitalului Județean din Târgu-Jiu. La Sanatoriul din Dobrița, excepționalul medic pregătit în Franța a aplicat bolnavilor o tehnică operatorie proprie prin care plămânul bolnav intra în repaos.
Medicul Corneliu Adameșteanu s-a născut în 1905 în familia unui preot din județul Giurgiu și a fost un elev cu rezultate excepționale. Ajuns student la Medicină, Corneliu Adameșteanu s-a specializat cu profesorul universitar Victor Gomoiu, reputat chirug. În 1933, Corneliu Adameșteanu a devenit asistent străin al Facultăţii de Medicină din Paris, s-a specializat în Clinica de Ortopedie a Spitalului Cochin din Paris; dar şi în Chirurgia tuberculozei osoase la Hopital Maritime din Berck. A practicat chirurgie experimentală la Institutul Fourier din Paris, a mai efectuat un stagiu în clinica Ortopedică din Bologna; a făcut un scurt stagiu la Viena, unde s-a specializat în chirurgia de urgenţă a accidentelor de muncă. „Obținând o bursă de specializare în Franța, s-a perfecționat la Paris, sub îndrumarea profesorului Lenormand. Revenit în țară, a fost numit medic șef al Secției de Chirurgie a Spitalului Huși”, scria doctorul Constantin Lupescu în articolul publicat în „Almanahul Gorjului-1999”.
A participat în cel de al Doilea Război Mondial, era medic șef al unui spital de campanie. La sfârșitul războiului, în 1946, a venit la Târgu-Jiu. „La sugestia mea, căci ne știam bine din facultate, a venit la Târgu-Jiu, fiind încadrat la Sanatoriul TBC Dobrița, unde a aplicat bolnavilor o tehnică operatorie proprie prin care se punea în repaos plămânul bolnav. Mai târziu s-a transferat ca medic șef al Secției de chirurgie a Spitalului din Târgu-Jiu, după plecarea doctorului Gheorghe Băjeu la București. (…) Chirurg de mare talie, doctorul Corneliu Adameșteanu aborda procedee operatorii grele, se instruia continuu, participa la congrese naționale și internaționale”, mai scris doctorul Constantin Lupescu.
La Sanatoriul TBC Dobriţa, doctorul Corneliu Adameșteanu a înfiinţat secţia de chirurgie pulmonară, un laborator de medicină experimentală. „Cercetător asiduu, doctorul Adameșteanu a revigorat Societatea științelor medicale de la Târgu-Jiu. A organizat simpozioane, comunicări”, scria doctorul Lupescu.
Carmen (Adameșteanu) Ciofu și cartea dedicată tatălui său, Corneliu Adameșteanu
În 2013, fiica cea mare a doctorului Adameșteanu, Carmen, publica volumul dedicat personalității tatălui său: „Dr. Corneliu Adameșteanu-Un chirurg în epocă”. Dr. Carmen (Adameșteanu) Ciofu poveștește în această minunată carte cum medicul, în timpul războiului, a primit toate decoraţiile posibile. Deoarece se căsătorise în 1940, fără să ceară aprobarea superiorilor-era medic militar gradat-fusese retrogradat din medic-locotenent în simplu soldat. Carmen Ciofu scrie că tatăl său, înainte să fi plecat la studii, la Paris, semnase un contract de 10 ani cu armata. Medicul Adameşteanu a fost marcat de cele văzute și trăite pe front. „S-a întors, de pe Frontul de Vest, la 5 iunie 1945. Toată viaţa a evocat cu predilecţie întâmplări din timpul războiului şi a apreciat pozitiv experienţa medicală uriaşă şi inedită, pe care a acumulat-o în perioada când a fost mobilizat, cu preţul unor eforturi, stres şi privaţiuni pe care numai cei care au parcurs aceeaşi epocă… le pot înţelege… Povestea de dificultatea de a menţine răniţii sub anestezie din cauza zgomotelor tunurilor artileriei care se afla în apropiere, de păduchi, degerături …”, scrie doctor Carmen Ciofu în volumul mai sus amintit.
„Sunt multe amintiri ale autoarei din acest oraş, unde tatăl său va cumpăra o casă. Cititorii vor cunoaşte detalii despre activitatea medicală a tatălui său (operaţiile efectuate, studierea şi scrierea unei istorii a spitalului gorjean, comunicările ştiinţifice numeroase, conferinţele ţinute), dar şi despre excursii în locuri pitoreşti. Lucrările publicate în ţară sau în străinătate, comunicările ştiinţifice grupate pe ani sunt indexate într-un capitol separat. Acolo sunt menţionate şi acele scrieri care nu au fost niciodată comunicate sau publicate, între care „Istoricul Spitalului Huşi” şi „Dezvoltarea Spitalului Tg. Jiu”, anexate fiind dosare cu fotocopii după sursele de documentare cercetate”, scria, în Revista Viața Medicală din 2013, Dr. Mihail Mihailide.
În 1959, deși bolnav de hepatită virală, după cum scria doctorul Lupescu, medicul Adameșteanu este arestat de comuniști. Era un adversar notoriu al regimului comunist și a fost arestat sub acuzația că intenționat nu a vrut să acorde asistență medicală brigadierilor răniți. Cu o lună înainte să moară, a fost transferat la Spitalul Militar din craiova, iar starea de sănătatea i s-a deteriorat continuu. „(…) Familia nu a mai aflat nimic oficial despre situaţia sa, până la anunţul decesului în condiţii de detenţie. Decesul (23 noiembrie 1960) a fost comunicat familiei tardiv (decembrie 1960). Familia a suferit ani la rândul mari umilințe și greutăți. Doctorul Corneliu Adameșteanu nu a trăit ca să se bucure de realizările strălucitelor sale fiice: Carmen și Sanda. A fost un medic excepțional, un nume ce va rămâne în istorie pentru eternitate”, scria doctorul Lupescu.
