La o aruncătură de băț de Târgu Jiu se află o adevărată bijuterie arhitectonică, casa-culă Cartianu, construcţie ce datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Monumentul istoric este o adevărată comoară, fiind o casă reprezentativă pentru arhitectura populară românescă. Din acest motiv, macheta casei culă este expusă în holul Facultăţii de Arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti.
Casa-culă Cartianu este deschisă pentru oricine dorește o incursiune în trecutul țării noastre. Mai mult decât atât, ghidul casei culă este chiar o descendentă a familiei Cartianu, care a deținut casa. Maria Cartianu este nora ultimului proprietar al casei. Casa-culă Cartianu a fost ridicată în anul 1760 de Enache Cartianu, un boier foarte bogat, care a avut peste 400 de hectare de teren. „Era prevăzut cu metereze şi scări interioare. După 1821 au fost anexate sălile de jur-împrejur şi a căpătat forma pe care o vedeţi astăzi. Povestea socrul meu că se apărau împotriva turcilor cu şerpi otrăvitori, care erau crescuţi în oale de pământ. Erau puşi pe metereze cu apă clocotită şi le turnau turcilor oalele în cap“, ne-a povestit Maria Cartianu. Structura din lemn și tâmplăria au fost înlocuite în urma restaurării care s-a încheiat în anul 2004. Doar grinzile fiind cele originale.
Oaspeți de seamă
Pragul casei a fost trecut de oaspeți de seamă. Gheorghe Tătărăscu, Barbu Ştefănescu Delavrancea şi Cela Delavrancea veneau, deseori, la Casa Cartianu, unde își petreceau vacanțele. Casa ar fi reprezentat o inspirație pentru marele om politic Gheorghe Tătărăscu. „O poveste este că aici era o oglindă, iar Tătărăscu îşi rostea discursul în faţa oglinzii şi a prietenilor ca să ştie cum se prezintă în faţa publicului“, ne mai dezvăluie Maria Cartianu din legendele casei.
Comuniștii au cumpărat casa cu forța
Familia Cartianu a fost nevoită să renunțe la casă în urma presiunilor făcute de regimul comunist. „Socrii mei au fost ultimii proprietari ai casei. Au fost obligaţi s-o dea la stat în anul 1974. Pentru că socrul meu îl cunoştea pe Gheorghe Apostol, s-a dus la el la Bucureşti şi atunci a fost cumpărat cu 90.000 de lei“, a precizat Maria Cartianu.
Pridvoarele Casei Culă Cartianu
Ghidul casei monument ne introduce într-o altă lume. Casa Cartianu adăposteşte şi o colecţie foarte importantă de elemente de etnografie şi artă românească. În interior se găsesc colecții de costume populare care au aparținut familiei, fotografii cu înaintașii Mariei Cartianu și chiar un război de țesut.
Casa are trei niveluri. La etajele I și II prezintă un nucleu de trei încăperi, un corp ce adăposteşte grupurile sanitare. Ceea ce face casa specială sunt pridvoarele care sunt dispuse pe toate laturile şi scările de acces care realizează legătura pe verticală. Parterul cuprinde două beciuri cu intrări separate, legate pe latura de est printr-o sală deschisă.
Restaurarea a durat șapte ani
Restaurarea casei-culă Cartianu s-a desfășurat pe parcursul a șapte ani. Lucrările au început din anul 1997, iar lucrările s-au încheiat în anul 2004. Casa Cartianu găzduieşte Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Gorjeană. Prin Hotărârea nr. 959 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial 565 din 25 iunie 2004, imobilul, monument istoric, a fost trecut din domeniul public al statului şi din administrarea Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice în domeniul public al judeţului Gorj şi în administrarea Consiliului Judeţean Gorj
