Regimul comunist și-a propus să distrugă orice urmă a Coloanei fără Sfârșit și a parcului care există și astăzi. După ce au încercat să pună la pământ opera brâncușiană, câțiva ani mai târziu, comuniștii au vrut să demoleze parcul pentru a construi locuințe. Terenul de aici a ajuns să fie parcelat și oferit cetățenilor, însă neregulile au fost oprite la timp, astfel că s-a cerut pedepsirea vinovaților.
În adresa nr. 51241 din 21 noiembrie 1956 a Secției Arhitectură și Sistematizare din cadrul Sfatului Popular Regional Craiova, către Comitetul Executiv al Sfatului Popular Regional Craiova, se menționează că „s-au semnalat o serie de abateri săvârșite de Sfatul Popular al Orașului Târgu-Jiu, în ceea ce privește modul de atribuire de terenuri pentru amplasarea de construcții industriale și de locuit”.
Printre aceste nereguli, se menționează că Sfatul Popular „a desființat parcul de la punctul «Coloana Infinitului», l-a parcelat și l-a dat cetățenilor în schimbul terenurilor expropriate din cartierul de la Sud de baza tubulară. Gravitatea constă în faptul că Sfatul Popular nu a luat în considerare ordinul CSAC anterior prin care se interzice desființarea parcului, a parcelat acest teren și a atribuit aceste loturi pentru construire – cetățenilor expropriați”.
CSAC a oprit construirea de locuințe pe parcelarea «Coloana Infinitului» și cerut „măsuri de sancționarea celor din vina cărora se încalcă proiectele de sistematizare”.
„Această zăpăceală și neglijență poate avea la bază gheșefturi cu bani“
Brâncușologul Sorin Buliga a prezentat reclamația unui cetățean care prezenta o serie de nereguli cu privire la parcul Coloanei:
„Un alt document (nedatat) care certifică modul haotic de administrare a Parcului Coloanei (ca de altfel și a orașului Târgu-Jiu) este reclamația lui Dumitru P. Vasile către Președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., al cărei text îl redau în continuare: «În fața Fabricii de Confecții a fost un parc frumos ca de 10 ha. între șoseaua națională și str. Tudor Vladimirescu, acest parc l-a făcut primari burgheziei în 1939, iar tovarăși noștri din 1948 pînă acuma care conduce orașul l-au distrus, lăsnd țăgani (lăeți) să taie copaci din parc, care acum este un teren pustiu părăgănit, chiar funcționari ai sfatului ca inginerul Negomireanu au dus acasă din parc lemne de foc cum este foarte bine vecini Gogîlniceanu și maistrul Franți”
Tot în această reclamație se specifică „Această zăpăceală și neglijență poate avea la bază gheșefturi cu bani și combinații urîte.”
„Aci există în mijlocul parcului un monument artistic coloana eternă făcută de artistul Brîncuși cu un rînd de piatră de aici și a dus-o în altă parte la lucrări de cîrpeală, acest parc și rîndul de piatră l-a distrus și la lăsat în părăgină pe motiv că era facut de burghezie, apoi a dat voie la nomazi să staționeze aci și ca să distrugă orice urmă de parc, a cedat terenul lui Groza și la alți ca schimb, Groza a încasat mii de lei pentru plațuri de casă și acum sfatul după ce a stricat totul și a încurcat lumea, vroia să oprească oameni să nu construiască că ia venit poftă să facă iar parc.
Această zăpăceală și neglijență poate avea la bază gheșefturi cu bani și combinații urîte că orice președinte de sfat cît de puțină cultură ar avea nu putea să lase să se distrugă un bun obștesc cum a fost parcul eroilor. Cerem ca parcul să fie refăcut imediat și cerem ca vinovați care au condus orașul Tg-Jiu din 1948 pînă azi să fie trimiși în judecată pentru distrugere de bunuri publice prin neglijență și rea voință»”.
