După ce Oltenia a intrat sub ocupația habsburgică, haiducia a căpătat amploare. Cei mai importanți haiduci din Gorj au fost Pavel Lotru, din Bălcești, și Radu Ursan, din Jupânești.
După anul 1718, puterea habsburgică a încercat să instaureze în „Valahia Mică”, aşa cum era denumită, o administraţie proprie, sprijinită militar, şi să o transforme în provincie imperială. O puternică mișcare de revoltă a cuprins toate clasele societăţii în urma acestor măsuri. Populaţia era nemulţumită de caracterul caracterul militar al exploatării şi de strângerea veniturilor în visteria curţii imperiale. Haiducia căpătase, astfel, chiar unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa.
Pavel Lotru, haiducul care a dat o lovitură importantă Imperiului Habsurgic
Haiducul Pavel Lotru s-a născut în localitatea gorjeană Bălceşti, unde a văzut lumina zilei și cea care a fost supranumită „privighetoarea Gorjului“, Maria Lătăreţu. Acesta a cauzat multe neajunsuri Imperiului Habsburgic. A fost căutat timp de peste trei ani de imperiali şi potere, dar nu a fost prins. Pavel Lotru a reuşit să le-a dea habsburgilor cea mai grea lovitură.
Acesta haiducea pe amândouă versantele Carpaţilor, atât în Gorj, cât şi în Vâlcea, precum şi prin zona Sibiului, unde se spune că avea mai multe ibovnice nemţoaice şi unguroaice, neveste ale unor nobili înstăriţi din Sibiu. Haiducul a aflat de la una dintre acestea că urma să sosească în Oltenia caravana ce strângea taxele, care venea din Ungaria, Croaţia şi Ardeal și era plină cu bani. Caravana era formată din 20 de căruţe cu pereţi metalici.
Haiducul Pavel Lotru a pus la cale un jaf de proporții. Ceata lui s-a unit cu cele de haiduci ale lui Radu Ursan şi Neagu Papură. Atacul a fost dat la Drăgăşani, iar caravana a fost capturată de haiduci. Lovitura dată a avut un impact foarte mare asupra Imperiului Habsurgic, care a dus la devalorizarea banilor în Oltenia, precum şi la destituirea banului Craiovei.
Austriecii au plecat din Oltenia
Când au văzut că trupele lor nu reuşesc să se impună într-o regiune străină, plină de haiduci care nu le dădeau pace, habsburgii au hotărât să angajeze lefegii din rândul pandurilor oltenilor, pentru prinderea haiducilor. Niciun haiduc nu a fost prins. Habsburgii i-au plătit timp doi ani de zile pe lefegii fără ca aceștia să prindă alţi haiduci. Austriecii au hotărât să plece din Oltenia cu ani buni înainte ca aceasta să fie retrocedată pe baza tratatelor internaţionale, pentru că nu au reușit să-și impună politica.
Radu Ursan îi punea pe prizonieri să joace dezbrăcaţi poveşti populare
Haiducul Radu Ursan era din comuna gorjeană Jupânești. El era renumit pentru modul în care îşi bătea joc de soldaţii imperiali pe care reușea să-i prindă. Aceştia erau obligaţi să joace diferite scenete în pielea goală şi cu măşti pe faţă, spre distracția haiducilor. Unul dintre cei care au fost umiliţi în acest fel a fost contele Maxim von Bindewald. Acesta fusese trimis să cerceteze un jaf dat de haiduci, dar a fost prins de aceştia. Contele austriac a trebuit să joace iedul numărul patru, ca pedeapsă, într-o poveste adaptată. Radu Ursan a murit într-o luptă cu turcii la Caransebeș. Se presupune că acesta a fost eroul celebrei balade populare „Radul Mamii”, care provine din părţile Gorjului.
