Calea ferată care străbate Defileul Jiului este considerată cea mai spectaculoasă din România. Traseul, de 31 de kilometri, cuprinde 35 de poduri şi viaducte, 39 de tuneluri şi multe ziduri de sprijin.
Calea ferată dintre Bumbeşti – Jiu şi Livezeni este cea mai complexă lucrarea feroviară din România. Planul construirii unei legături între Oltenia şi Ardeal apare pentru prima dată în anul 1874 în textul „Convenţiei pentru joncţiunea feroviară între România şi Austro-Ungaria”. Statele semnatare se obligau să deschidă două conexiuni transfrontaliere, prin punctele de vamă de la Predeal şi Vârciorova. Între traseele propuse a fost şi cel care străbate Defileul Jiului, fiind unul dintre cele mai scurte.
Primul tronson al viitoarei magistrale – calea ferată Filiaşi – Târgu Cărbuneşti a început în primăvara anului 1886 şi a fost inaugurat după aproximativ doi ani. Lucrarea a fost continuată, astfel că linia ferată a ajuns până la Târgu Jiu. Data de 1 iulie 1888 este ziua în care primul tren a ajuns în gara reședinței județului Gorj. La 1 octombrie 1915 au început lucrările la tronsonul care urma să lege Târgu Jiul de orașul Bumbești Jiu, aflat la intrare în Defileul Jiului. Calea ferată a fost realizată în regim de urgenţă de Serviciul Lucrărilor Noi şi a fost construită în numai şase luni.
Lucrările s-au desfășurat în mai multe etape
Linia ferată dintre Bumbești Jiu și Livezeni avea rolul de a întări apărarea zonei de nord a Olteniei şi a graniţei României în faţa unui posibil atac prin pasurile Vâlcan şi Lainici. Construcţia căii ferate dintre Bumbeşti – Jiu şi Livezeni a fost oprită de intrarea României în Primul Război Mondial. Lucrările au fost reluate la 1 martie 1924 şi au continuat până la începutul anului 1931. Lucrările au fost reluate la 1 august 1937 şi s-au desfăşurat într-un ritm susţinut. După patru ani s-au deschis circulației opt kilometri, între staţiile Bumbeşti şi Meri. Magistrala care urma să traverseze Defileul Jiului şi să facă legătura cu Ardealul urma să fie pusă în funcțiune în anul 1945. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, lucrările s-au desfăşurat cu mare greutate. În toamna anului 1941, aproximativ 50% din lucrări erau executate. La 1 octombrie 1946 se putea circula doar pe 14 din cei 31 de kilometri ai tronsonului.
Lucrări finalizate în şase luni
Regimul comunist a decis reluarea lucrărilor la tronsonul care leagă Oltenia de Ardeal, asta și pentru că exista un plan pentru dezvoltarea sectorului minier. Proiectul a fost denumit „Şantierului Naţional de Muncă Gheorghe Gheorghiu Dej” și a fost deschis la 1 aprilie 1948.
Un număr de 27.988 de voluntari şi brigadieri au participat la lucrări. Magistrala feroviară a fost finalizată într-un timp record de numai şase luni. Inaugurarea a avut loc în data de 31 octombrie 1948.
