Un amplu reportaj dedicat Coloanei „fără de Sfârșit“ a lui Brâncuși a fost publicat recent în prestigioasa revistă britanică „Spectator Life“. Martin Gayford, jurnalist, scriitor și critic de artă, relatează experiența unică trăită în Târgu Jiu, unde a putut admira capodoperele lui Brâncuși care fac parte din Ansamblul sculptural „Calea Eroilor“.
„Cea mai celebră lucrare a modernismului pe care aproape nimeni nu a văzut-o“ este titlul articolului care prezintă în cuvinte frumoase capodopera realizată de Brâncuși în orașul Târgu Jiu. Jurnalistul britanic susține că unul dintre motivele pentru care opera nu este văzută o reprezintă drumurile din România. Vizitatorul britanic a fost încântat de priveliștea întâlnită atunci când a ajuns față în față cu opera Coloana lui Brâncuși: „Era o priveliște extraordinară, răsărind dintr-un mic parc, strălucind domol în lumina soarelui“. Opera lui Brâncuși lăsată de marele artist pe plaiul natal și României este, potrivit criticului de artă britanic, o reprezentare tridemensională a timpului: „Rezultatul este o imagine a unui lung, subțire, care ridică în văzduh“.
Criticul de artă consideră că senzația este, atunci când stai sub Coloană, că ea se tot ridică deasupra ta, ca și cum te conduce către un alt spațiu.
Întâlnirea cu un polițist local
Jurnalistul britanic povestește și întâlnirea cu un polițist local cu mustață, care a ieșit din tufișuri, pentru a-i atenționa deoarece, este interzisă apropierea și atingerea operei. Consiliul Local Târgu Jiu a emis o hotărâre prin care interzice contactul fizic al vizitatorilor cu operele lui Brâncuși, după ce Coloana a fost zgâriată cu tot felul de obiecte de mai mulți turiști. Jurnalistul britanic amintește că, în schimb, în perioada comunistă, s-a tras de Coloană pentru a fi pusă la pământ.
Arta populară, dusă de Brâncuși pe culmile avangardei
Martin Gayford a fost și în Parcul Central, acolo unde se află Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Jurnalistul britanic face și o scurtă introducere în viața lui Brâncuși și arată că și-a arătat de tânăr talentul pentru cioplitul lemnului, mai ales că în satele românești se pot întâlni modele spectaculoase, cum ar fi porțile gigant, așa cum este Poarta Sărutului, care este care în partea de sus prezintă două figuri îmbrățișate într-o formă abstractă. De asemenea, criticul de artă mai susține că Brâncuși a reușit să mute arta populară în avangarda populară, dar a menținut sensurile de origine.
