De Mitropolia Olteniei țin 49 de mănăstiri și schituri, fiecare având istoria și frumusețea sa, dar și sute de credincioși și pelerini care le vizitează frecvent. Pelerinii vin aici să se roage și să își găsească liniștea. Județul Gorj se mândrește cu 13 mănăstiri, față de Dolj unde sunt doar șase. Revista Cult-ura v-a prezentat de-a lungul acestui an istoria multor lăcașuri de cult de pe raza județului nostru, iar astăzi a venit momentul să aflați povestea Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” sau Mănăstirea Cămărășeasca din Târgu-Cărbunești.
Mănăstirea Cămărăşeasca este aşezată pe malul drept al râului Gilort, la circa un kilometru şi jumătate de oraşul Târgu Cărbuneşti. Lăcașul de cult a fost ridicat în anul 1780 de polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ispilanti, așa cum este notat și în pisanie. Alături de boierul Mihalache, pisania îi aminteşte şi pe soţia acestuia, „Luxa, mama sa Catrinca Colţescu şi cumnata dumnealui, Ruxandra”.
Alături de hramul „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorii au ales ca protector şi pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Pictura bisericii, făcută în frescă, în stil neo-bizantin, reprezintă scene biblice de o rară frumusețe. Portretele ctitorilor se află în interiorul bisericii, la intrare.
În ceea ce priveşte arhitectura, biserica a fost construită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pronaosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentaţi din piatră, în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc.
A fost, de asemenea, împrejmuită cu ziduri de piatră, fiind astfel gândită ca o fortăreaţă, menită să-i adăpostească pe ctitori la vreme de primejdie.
În patrimoniul ei au intrat numeroase obiecte de valoare – darurile ctitorilor şi ale altor boieri din împrejurimi – care s-au pierdut din păcate în decursul timpului. Denumirea de Cămărăşeasca a provenit colateral, de la Toma Cămărăşescu, fiul ultimului urmaş al ctitorilor, Anica Colţescu, căsătorită cu boierul Iorgu Cămărăşescu. Lângă biserică poate fi văzut mormântul unui membru al familiei Cămărășescu.
De-a lungul anilor a fost renovat de mai multe ori, dar pictura, în stil neobizantin, a fost păstrată în forma sa originală. În anul 2011, în curtea mănăstirii a fost strămutată din satul Pojogeni, comuna Copăcioasa, o biserică de lemn de o rară frumuseţe, monument istoric de la anul 1730.
Chinurile îndurate de mănăstire de-a lungul istoriei
În războiul din 1916, potrivit volumului „Mănăstirile și schiturile României pas cu pas. Mitropolia Olteniei” ( Editura Nemira, 2001), turla bisericii Mănăstirii Cămărășeasca a fost utilizată pe post de punct de observație în timpul retragerii armatei de la Târgu-Jiu. A fost lovită de gloanțe în timpul operațiunilor militare, iar clopotul cel mare al bisericii a fost ridicat de trupele germane.
Frumuseţea bisericii a fost admirată de marele nostru istoric şi om de cultură Nicolae Iorga, care a trecut prin aceste locuri în anul 1920. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost închisă cultului, fiind reactivată după anul 1989, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu. În prezent, aici vieţuieşte o obşte bine închegată de maici, condusă de stareţa Cristofora Drăghici.
În fiecare an, la 29 august, de praznicul Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Mănăstirea Cămărăşeasca, din judeţul Gorj, îşi sărbătoreşte hramul. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie este săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. An de an, la această mănăstire vin sute de credincioși din toate colțurile Olteniei, pentru a se ruga și pentru a-i afla istoria.
