Descoperirile arheologice întâmplătoare, dar și cercetările de salvare reliefează că teritoriul actual al comunei Turburea a fost locuit încă din „illo tempore”, spune Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj. De-a lungul timpului, pe raza acestei comune, arheologii au descoperit obiecte și piese care datează din epoca bronzului, din perioada geto-dacilor. Așezarea și necropola geto-dacică din satul Spahii au fost descoperite întâmplător ca urmare a lucrărilor agricole care se desfășurau în zonă.
Astfel, pe raza comunei este menționată o secure plasată din punct de vedere cronologic în epoca neolitică. Deși cele mai multe piese descoperite datează din epoca bronzului, nu lipsesc nici obiectele care aparțin culturii Coțofeni care este specifică, potrivit directorului Dumitru Hortopan de la Muzeul Județean, perioadei de tranziție de la neolitic la epoca bronzului. „În punctul Săliște, situat în apropierea unor izvoare, s-au descoperit fortuit pe o suprafață de cca. 300 m2 mai multe fragmente de vase care au un decor specific culturii Coțofeni. Tot din apropierea acestui punct, provin vase întregi și fragmentare din ceramică, fusaiole decorate cu motive ornamentale care aparțin culturii Verbicioara, din epoca bronzului, faza târzie. Fără îndoială că în jurul acestor izvoare au existat două așezări, una de tip Coțofeni suprapusă de alta de tip Verbicioara. De asemenea, din punctul «La Podișor» în urma lucrărilor agricole de toamnă care ulterior au fost completate de o cercetare preliminară prin excavarea a două secțiuni au fost recuperate vase ceramice fragmentare și întregi, fragmente de piatră de la o râșniță și un fragment de topor din piatră. Ceramica descoperită aici, aparține după pastă, tehnică și decor culturii Glina, epoca bronzului, faza timpurie. Un fragment ceramic poate fi atribuit culturii Verbicioara”, a spus Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj.
Alte descoperiri importante
În punctul „Lanțuri”, dar și pe dealul Podișor, cu ani în urmă, profesorul Petre Gherghe s-a făcut mai multe descoperiri. Inventarul arheologic recoltat este reprezentat de ceramică fragmentară, unelte și arme din silex, piatră, os și corn. De asemenea, în punctul „În poieniță”, elevii școlii din satul Spahii au descoperit, întâmplător, în anul 1975, fragmente ceramice, o fusaiolă, fragmente de silex și o jumătate de ciocan din piatră care au fost atribuite epocii bronzului. Din punctul „La Cioacă” au fost descoperite fragmente ceramice care aparțin culturii Verbicioara. „De pe raza comunei Turburea, dintr-un punct neidentificat provine o tetradrahmă emisă de regele paeonilor Patraos. În satul Spahii, punctul Piscul Viei s-a găsit un denar roman emis de împăratul Titus (79-81). Din punctul La Ghiorghiești s-a recuperat o monedă romană și o camee. Cele mai importante descoperiri arheologice au fost efectuate în satul Spahii, în punctul denumit de localnici Câmpul Spahiului unde au fost investigate o așezare și o necropolă din secolele II-I a Chr”, a declarat Dumitru Hortopan.
Necropola geto-dacică din Spahii
Așezarea și necropola geto-dacică din satul Spahii au fost descoperite întâmplător ca urmare a lucrărilor agricole care se desfășurau în zonă. Cercetările arheologice de salvare au fost realizate de profesorul Petre Gherghe, coordonat de arheologul Expectatus Bujor, de la Institutul Național de Arheologie din București. Aproape întreaga suprafață pe care erau amplasate așezarea și necropola au fost afectate puternic de arăturile adânci reclamate de plantarea viței de vie. În cadrul așezării au fost cercetate mai multe locuințe, gropi de provizii și gropi menajere, potrivit specialiștilor Muzeului Județean Gorj. „S-au identificat 33 de locuințe de tip semibordei care au în marea lor majoritate formă patrulateră, cu colțurile rotunjite. Erau construite din pari bătuți în pământ, împletiți cu nuiele peste care s-a aplicat chirpiciul. De pe suprafața lor s-au mai recuperat fragmente ceramice, fragmente de lipitură din pereți și de la vetrele de foc, obiecte de uz gospodăresc din piatră, fier. Au fost investigate și un număr de 38 de gropi dintre care 17 erau gropi menajere, iar restul de provizii. (…) vase ceramice lucrate cu mâna și la roată, piese de lut, ustensile din piatră, piese metalice și obiecte de podoabă. (…) Zona în care a fost depistată necropola se afla la cca. 180 metri față de colțul sud-estic al așezării și la 200 metri față de cel nord-vestic. Necropola a fost bulversată și ea de lucrările agricole. Au fost depistate 29 de morminte care conțineau fragmente de oase umane calcinate, fragmente ceramice, obiecte de podoabă, arme întregi și fragmentare trecute prin foc, îndoite și rupte ritual. Mormintele nu erau amplasate după un plan anume. De asemenea, s-a descoperit și un rug de incinerație”, spune Dumitru Hortopan, directorul Muzelui Gorj.
Inventarul funerar descoperit este reprezentat de vase ceramice lucrate cu mâna și la roată (vase-borcan, ulcele, căni, castroane, fructiere, farfurii, boluri), arme și obiecte din fier (spade, vârfuri de lănci, cuțite, fragmente de teacă, fragmente de umbo), obiecte de podoabă și accesorii vestimentare. Din punct de vedere etnic, cercetările efectuate aici ilustrează fenomenul coabitării geto-dacilor cu enclavele scordisce în secolele II-I a. Chr. Despre aceste descoperiri au apărut informații în „Turburea-Gorj, vatră multiseculară de civilizație românească. Monografie” (2014) de N. Vasile, dar și în volumul lui P. Gherghe-„Așezarea și necropola geto-dacică de la Spahii- Câmpul Spahiului, județul Gorj”.
