Autorităţile locale şi judeţene, numeroși specialişti în agricultură, dar şi producători agricoli au participat, miercuri, la Târgu-Jiu, pentru a găsi soluţii în ceea ce priveşte promovarea produselor tradiţionale din judeţul nostru. La evenimentul organizat de autorități a participat şi consilierul ministrului Agriculturii, Ionuţ Deaconeasa. Cei prezenţi au fost invitaţi să deguste preparatele tradiţionale special pregătite de producătorii gorjeni, fiind încântați de dulceața de trandafir, păstrăv afumat, turtă, aronata. Marius Toporiște, un agricultorul din comuna Dragotești, a adus la întâlnirea cu autoritățile aronata de pe Valea Măneștilor-produs tradițional pe bază de alcool cu 50% fruct de aronia sau mult mai cunoscutul scoruș românesc!
La nivel european, România are înregistrate doar patru produse alimentare pe care se regăseşte logo-ul comunitar referitor la indicaţia geografică sau denumirea de origine protejată şi anume „Magiunul de prune de Topoloveni”, „Salamul de Sibiu”, „Novac afumat din Ţara Bârsei” şi „Telemea de Ibăneşti. Cei din Ministerul Agriculturii își doresc mult mai multe produse certificate la acest nivel. Mai mulți producători agricoli din judeţul Gorj s-au întâlnit cu reprezentanţi ai asociaţiilor agricole, cu Grupurile de Acţiune Locală-GAL, ai autorităţilor publice locale, dar şi cu o echipă de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), coordonată de Ionuţ-George Diaconeasa, consilier al ministrului agriculturii Petre Daea.
Evenimentul a fost organizat de Direcţia Judeţeană pentru Agricultură la iniţiativa MADR. „Vrem ca şi în judeţul Gorj să avem produse tradiţionale, produse montane pe care încă nu le avem în judeţul nostru, suntem codaşi şi nu ne face plăcere, dar împreună cu reprezentanţii ministerului Agriculturii încercăm să oferim gorjenilor informaţiile necesare ca să putem să devenim şi noi mai puternici pe această piaţă românească şi europeană”, a declarat Alin Petrică, reprezentantul Direcţiei Agricole Gorj. Prezent la întâlnire a fost și președintele CJ Gorj. „Am discutat despre accelerarea demersurilor pentru înregistrarea de noi produse tradiţionale protejate la nivel european și ne-am axat, cu prioritate, pe informarea producătorilor agricoli despre modalitatea de înregistrare a produselor în categoria 《produse tradiţionale》. Vor mai urma o serie de întâlniri și în perioada următoare, dorind să ajungem să identificăm cât mai multe produse tradiționale din județul Gorj, pentru înregistrarea acestora în schema naţională şi europeană”, a afirmat Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj.
Aronata de la Dragotești, viitor produs tradițional
A descoperit pasiunea pentru agricultură și fructele de aronia de câțiva ani! Marius Toporiște este de profesie inginer și a lucrat o vreme și în vânzări. Are la Dragotești o plantație de aronia, un fruct de pădure, care are calități multiple! Fructele de aronia pot fi consumate proaspete, uscate, congelate, transformate în sucuri, dulceaţă. Conțin foarte mulți antioxidanți, vitamine. „Aronia s-a dovedit a fi cel mai puternic fruct cu proprietăți antioxidante din natură, extrem de bogat în nutrienți și vitamine. 
A devenit cunoscut pentru că oferă beneficii importante celor care vor să își îmbunătățească sau să-și mențină bunăstarea prin obiceiuri de alimentație sănătoase. Fructul s-a clasat pe locul întâi în topul cercetărilor referitoare la cantitatea de antioxidanți organici”, spun specialiștii. Aronia este cunoscută de mulți ani în România, fiind numită „scoruș”, iar în alte zone fructele sale sunt denumite „porumbe”.
Marius Toporiște, un agricultor din comuna Dragotești, a adus la întâlnirea cu autoritățile aronata de pe Valea Măneștilor-produs tradițional pe bază de alcool cu 50% fruct de aronia. „Vorbim despre aronată-Valea Măneștilor din zona Dragotești, obținută din fructul de pădure numit aronia. Am pregătit o aronată, cu 50% fructe. Consilierul ministrului a fost încântat de gustul aronatei. Aronia este un fruct cu multiple valenețe, foarte sănătoasă, are proprietăți foarte bune pentru sănătatea noastră: anticancer, antoxidant, pentru sistemul imunitar. Avem o plantație în Dragotești și avem 1.600 de arbuști, acum patru ani am început. Anul trecut am vândut fructele pentru restaurantele vegane sau vegetariene, dar suntem la început și suntem optimiști. Preparatele sunt foarte sănătoase. Este o investiție destul de mare”, a spus inginerul Marius Toporiște, 54 de ani din Dragotești.
Bunătăți făcute cu dragoste de natură
De la Peștișani, un producător a adus felurite dulcețuri. „Sirop de căpşuni, sirop de vişine, sirop de trandafir, dulceaţă de căpşuni, dulceaţă de soc, dulceaţă de vişine, fructe care se găsesc pe culturile noastre şi dulceaţă de rubarbă, rubarba nu este cultura proprie, este cumpărată, dar este pregătit sub formă de dulceaţă, o dulceaţă foarte gustoasă, o tentă acrişoară. Încercăm să aflăm cât mai multe despre modul de promovare al acestor produse pe piaţa românească. Ne-am apucat de o cultură de zmeură, de o cultură de căpşuni la Peştişani, încercăm să extindem. Încă nu suntem la stadiul de profit. Am văzut că oamenii încearcă să-şi întoarcă puţin faţa către produsul de casă din cauză că această chimizare excesivă a dus la boli. Dulceaţa mea preferată este cea de căpşuni şi cea de caise, este plăcerea mea”, a declarat Gheorghe Vintilescu, din Peştişani. La întâlnire a participat și Magdalena Duicu din Tismana, aducând vestita dulceață de trandafiri.
