Anul acesta a văzut lumina tiparului o carte-document prin importanța celor prezentate între coperțile sale. Autorul Victor Troacă a lansat albumul „Conacele motrișorenilor” de curând și spune în cuvântul de introducere sau „mărturisire”, că a ales această temă „pentru aceste spații gospodărești submontane (din zona Padeșului și nu numai n.red.) tradiționale folosite de locuitorii satelor (…) construite cu trudă de către fiecare familie a satului Motru Sec (…) sunt pe cale de dispariție”.
Distinsul autor Victor Troacă a reunit în cartea sa „Conacele motrișorenilor” sute de imagini document, fotografii din arhiva sa personală, poze realizate de el însuși în decursul ultimilor 15 ani.
Conacele sunt construcții sau gospodării temporare sau uneori permanente folosite de locuitorii satelor de munte din zona Padeș-Cloșani, aflate la o distanță mai mare sau mai mică de vatra satului.
Volumul a apărut la Editura Măiastra și și-a propus „să reflecte traiul, obiceiurile şi munca de zi cu zi a localnicilor din Motru Sec (Motru Mic)”.
Din păcate, potrivit autorului, dar și imaginilor din album, multe din conace au fost părăsite, fiind rareori vizitate de proprietari.
„Prea puțini tineri se mai îngrijesc de îngrijirea acestor conace. Marea problemă a rezistenței lor este acoperișul din șindrilă, care putrezește (…) Această tendinţă de degradare a conacelor va duce în final la dispariţia lor.
În lucrare vor fi prezente imaginile unui mare număr de conace grupate pe zone mai mici, cu denumirea sub care sunt cunoscute de către localnici. Lucrarea se referă la un areal localizat in nord-vestul Olteniei, partea submontană nordică a Munţilor Mehedinţului între Piatra Cloşani şi Piatra lui Stan, ce cuprinde o suprafaţă destul de întinsă pe cursul superior al râului Motru, Culmea Cernei între Piatra lui Stan şi Cioaca Înală şi parte din Valea Cernei până spre Vf. Oslea.
Această zonă este situată în nord-vestul judeţului Gorj şi parţial în Mehedinţi, care cuprinde în fapt locurile de muncă ale motrişorenilor, adică locuitori ai satului Motru Sec, din comuna Padeş, dar şi ale unor locuitori din satele învecinate”, scrie Victor Troacă în „mărturisirea” de la începutul volumului.
Lume care trebuie protejată
Cartea-album „Conacele motrișorenilor” este scrisă de un om cu o vastă experiență de viață, dar și profesională, un fiu al acelor meleaguri descrise în paginile operei. A scris cartea fiind animat de credința că are datoria de a imortaliza universul secular al lumii de la sat, frumusețea conacelor consătenilor săi, oameni vrednici și iubitori ai tradițiilor.
La lansarea volumului, profesorul dr. Ion Mocioi a spus: „Albumul completează o altă carte a autorului, intitulată «Motru Sec. Studiu istoric şi etnografic» (2007). Arealul conacelor motrişorenilor face parte din actualul Parc Naţional Domogled-Valea Cernei, care are nevoie de protejare şi conservare a patrimoniului său etnografic (…)”. Conacele sunt regăsite nu doar în zona Motru Sec, Mehedinți, ci și spre Tismana, dar și spre Băile Herculane și în județul Caraș-Severin.
Autorul Victor Troacă spune că localnicii din Motru Sec au ca și caracteristică a modului de viață faptul că dețin terenuri-locuri de muncit-în afara satului, astfel că aceste conace erau necesare. „Conacul este o construcție din bârne de lemn așezate pe un rând de bolovani sau pe un zid de protecție (…) a cărei destinație este aceea de a fi locuită și utilizată deopotrivă pentru depozitarea hranei și a produselor obținute în cadrul gospodăriei, dar și ca adăpost pentru animale. (…) În fața conacului e o tindă acoperită. (…) Șoprurile sunt folosite pentru adăpostul animalelor etc. (…) Aceste coance reprezintă un tezaur etnografic de mare valoare care trebuie protejat”, a scris, în cartea sa, Victor Troacă.
