Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Cruci din lemn de diferite culori, pictate cu diferite figuri religioase pot fi văzute în mai multe localități gorjene, pe marginea drumurilor sau chiar pe trunchiurile copacilor. Acestea sunt „crucile de jurământ“, care sunt puse de rudele celor care au trecut în lumea celor drepți, pentru ca sufletul acestora să se odihnească.

Cruci drum VLADIMIR (8)

Aceste cruci se pot întâlni pe Valea Şuşiţei sau pe cea a Gilortului, în localităţi cum ar fi Vladimir, Licurici, Aninoasa, Hurezani, Jupâneşti sau Stejari. Pe mai toate crucile se întâlneşte următoarea expresie: „Cruce pentru robul lui Dumnezeu“ sau „Se pomeneşte robul lui Dumnezeu“. Astfel, pentru fiecare persoană decedată, familia pune „o cruce de jurământ“.

„Crucile de jurământ“ mai sunt denumite „casa sufletului“. Potrivit tradiţiei populare, sufletul, după ce iese din trup, călătoreşte prin locurile cunoscute vreme de 40 de zile. După pelegrinarea sa, sufletul s-ar odihni la crucea de lemn, de jurământ. Astfel, sătenii merg la 40 de zile de la decesul celui drag şi aşează aceste cruci la poartă care, practic, le dublează pe cele obişnuite, plasate în cimitir, pe morminte.

Icoană la fiecare fântână

Cruci drum VLADIMIR (3)

La marile sărbători, familia persoanei decedate şi pomenite vine şi aprinde lumânări atât în cimitir, la crucea de pomenire, cât şi la cea de jurământ. Un alt obicei care se mai păstrează în aceste localităţi gorjene este ca fiecare fântână să aibă câte o icoană, care se pune acolo abia după ce a fost sfinţită.

Cruce pentru jurămintele strâmbe

Părintele Dragomir Ţicleanu, care a slujit la o biserică din localitatea Vladimir, ne explică semnficațiile acestui obicei:

„Crucile de jurământ au mai multe semnificaţii în această zonă. Unii săteni spun că fiecare om în viaţa sa face jurăminte strâmbe şi această cruce are rolul de a-l absolvi de acele jurăminte, alţii spun că este o cruce de pomenire care se pune pe marginea drumului pentru ca trecătorii să îşi amintească de cel trecut în nefiinţă.

Se mai pun cruci, dar mai mici ca dimensiune, în copaci, la fântânile care se slobozesc – adică se sfinţesc la şase săptămâni de la deces. Avem astfel de cruci şi în curtea unor biserici, dar cele mai multe sunt, însă, pe marginea drumului“.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.