Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Cristina CalimanPoate deficitul unei vitamine să ducă la simptome de demență?  Răspunsul este „Da”, oricât ar părea de ciudat. Este vorba de vitamina B12 (cobalamina) al cărei deficit poate duce la o mulțime de boli grave. În acest articol mă voi referi doar la ceea ce neurologii numesc „pseudodemență” (adică pacientul afectat de deficitul important de B12 poate prezenta simptome asemănătoare bolii Alzheimer, fiind la prima vedere dificil de diferențiat de aceasta).

La deficitul de vitamina B12 se poate ajunge în mai multe situații. Spre exemplu, poate apărea în cazul vegetarienilor (vegani stricți) care nu iau suplimente de vitamine (știut fiind că vitamina B12 se găsește în carne -în special de vacă, porc și organe, cum e ficatul, în ouă, lapte și produse lactate, în pește). De asemeni, o întâlnim și în cazul unei absorbții alterate a acestei vitamine la nivelul tubului digestiv (bătrâni, persoane suferind de diverse boli intestinale inflamatorii sau infecțioase, persoane care iau anumite medicamente pentru diabet-Metforminul sau ulcer-antiacide).

„Pseudodemența” datorată scăderii nivelului de B12 în organism se manifestă, inițial, ca o stare de iritabilitate și depresie și chiar dificultăți în derulareae activităților intelectuale cotidiene. În evoluție, pacientul poate prezenta tulburări psihiatrice asemănătoare paranoiei („nebunia megaloblastică”). Când boala se agravează apar manifestări de confuzie și chiar delir, însoțite de senzație de amețeală marcată. Deoarece, cum aminteam și mai sus, mai ales bătrânii sunt predispuși la deficitul de B12 este de înțeles de ce acești bolnavi pot fi diagnosticați la prima vedere ca având demență tip Alzheimer și tratați greșit. Atunci când căutăm să stabilim cauza unei demențe se impun o serie de investigații, printre care este necesară și o dozare a vitaminei B12 în sânge, mai ales atunci când pacientul are un anume tip de anemie (cu eritrocite de talie mare sau „megaloblastică” cum e numită în termini medicali), anemie care are, adesea, drept cauză scăderea B12 în organism.

Dacă medicul este superficial și diagnostichează pacientul „din ochi” , din start poate rata un diagnostic corect și șansa pacientului de vindecare sau măcar de ameliorare. Odată stabilită prezența deficitului de B12 în organism, pașii următori sunt stabilirea (prin discuții cu pacientul și familia acestuia cât și prin investigații suplimentare) cauzei care a dus la această situație și, desigur, corectarea ei prin administrarea în doze adaptate și pe perioade de timp stabilite de medic a vitaminei B12. Prescrierea și administrarea de B12 se face numai la indicația medicului, sub monitorizarea acestuia.

Dacă anemia se corectează, de obicei, cam în șase săptămâni de administrare, ameliorarea simptomelor neurologice poate dura mai mult. Dacă simptomele neurologice sunt prezente de mai multe luni sau chiar ani, sunt deseori ireversibile. Ca în cazul oricărei boli, prezentarea la medic este necesară cât mai repede! În final, ar mai fi de precizat ca vitamina B12 nu trebuie folosită în cantități mari „preventiv” ( chiar dacă acest articol v-a neliniștit pe unii dintre dumneavoastră). Deși B12 nu pare să fie toxică pentru organism, orice exces trebuie evitat.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.