Cu ocazia sărbătoririi a 600 de ani de la atestarea documentară a municipiului Târgu-Jiu, în 2006, magistratul Ion Duguleanu și colaboratorii săi lansau primul volum al vastei opere dedicate istoriei clădirilor din oraș. În primul volum al lucrării „Târgu-Jiu-Case. Oameni. Destine” găsim informații despre cea mai veche construcție laică din municipiu și anume Casa pitarului Măldărescu. În acest imobil a funcționat prima școală de stat din oraș, condusă de Constantin Stanciovici-Brănișteanu. Bustul său se află în fața imobilului.
Casa Măldărescu este situată în vecinătatea Tribunalului Gorj, pe strada Tudor Vladimirescu, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din municipiul Târgu-Jiu. De asemenea, este cea mai veche construcție laică din oraș, fiind ridicată în jurul anului 1719. În lucrarea istoricului Alexandru Ștefulescu „Istoria Târgu Jiului” scrie că la „6 septembrie 1719, printre cei 66 de boieri și fețe bisericești ce se plângeau către Eugeniu de Savoia de faptele boierilor Știrbei și Băleanu, era și un Gheorghe Măldărescu. Este posibil ca acesta sau un fiu al său să fi construit casa. (…) În 1821, Pașa care a venit pentru a îi pedepsi pe pandurii lui Tudor Vladimirescu s-a stabilit în Casa Măldărescu”. Casa este una dintre cele mai vechi şi mai interesante case din punct de vedere arhitectonic, având un bogat trecut istoric, amintind de diplomaţia boierilor şi a conducătorilor locului, dar şi de cruzime, căci după înfrângerea Revoluţiei din 1821, turcii au făcut grămezi din capetele pandurilor pe care-i omorau.
Prima școală de stat din Gorj
De-a lungul secolelor sale de existență, imobilul a avut mai multe funcţii. Aici a funcţionat prima şcoală publică din istoria modernă a învăţământului gorjean (1832), tot aici s-a jucat prima piesă de teatru în Târgu-Jiu (1834), ambele iniţiative aparţinând dascălului Constantin Stanciovici-Brănişteanu. Casa aparținea atunci pităresei Uța Măldăreasca, aceasta închiriind cinci dintre camere pentru a se înființa școala. Aici au început să învețe circa 170 de fete și băieți. „În iunie 1832, școala a fost vizitată de către generalul conte Pavel Kiseleff, alături de Gh. Bibescu și Al. Ghica. Vizitatorii au fost mulțumiți de pregătirea elevilor. (…) În 1856 în Casa Măldărescu au fost încartiruiți o parte dintre ofițerii austrieci care au trecut prin Gorj”, scrie în volumul I al lucrării „Târgu-Jiu-Case. Oameni. Destine”.
A fost restaurată
Istoricul Alexandru Ștefulescu scris că în 1906 proprietar al casei Măldărescu era Vasile Popescu, care o avea încă din 1890. „Înclinăm să credem că această casă a fost primită ca zestre de soția lui Vasile Popescu, Săftica Popescu, de la unul dintre frații Măldărescu. (…) În 1929, casa devine proprietatea lui Mihail V. Popescu. Acesta a fost subdirector al Băncii Generale a Gorjului. După 1950, Casa Măldărescu a intrat în patrimoniul Ministerului Finanțelor. După 20 de ani a fost destinată ca sediu al școlii populare de artă. (…) Șansa clădirii a fost aceea că, după redobândirea proprietății de către urmașii lui Mihail V. Popescu, au vândut-o Fundației și Universității Particulare Jiul de Sus. Cu fonduri proprii și cu sprijin de la Ministerul Culturii, Casa Măldărescu, monument de patrimoniu, a fost restaurată. Magistratul Romel Merișescu a avut un mare merit în această acțiune”, scrie magistratul Ion Duguleanu în primul volum al vastei sale lucrări. Și acum, Casa Măldărescu este o bijuterie arhitectonică, impresionantă clădire ce merită vizitată!
