Octavia Geamănu emană fericire! Oriunde ai ocazia să o vezi, frumoasa gorjeancă este mereu cu zâmbetul pe buze. Cum reușește!? S-a născut optimistă, spune chiar ea, iar de când a aflat că devine mămică se simte binecuvântată și împăcată sufletește cum n-a fost niciodată. Abia așteaptă ca Andrei, fiul ei cu Marian Ionescu, să ajungă pe lume. Până atunci, gorjeanca noastră, prezentator al Observatorului Special de la Antena 1, ne povestește cum a început aventura sa în mass media și cum i s-a schimbat viața de când a plecat din orașul lui Brâncuși spre capitală.
Reporter: Ai debutat în media gorjeană! Cum ai ajuns să lucrezi în acest domeniu şi cum îţi aduci aminte de acel moment?
Octavia Geamănu: N-aș avea cum să uit „școala” pentru că, în ceea ce mă privește, asta a fost pentru pentru mine perioada petrecută la „Impact în Gorj” și la Antena 1 Târgu Jiu – școala. Am învățat atât de multe încât transferul spre capitală a fost ca trecerea de la liceu la facultate. Fără un bagaj bogat, e greu să ai acces la mai mult. La „Impact în Gorj” am ajuns în anul doi de facultate, la propunerea lui Cosmin Pigui – (pe vremea aceea ziarul îi aparținea), care a simțit că am ceva jurnalistic în mine, deși pe atunci nu mă manifestam în acest sens. După doi ani am trecut la Antena 1 Târgu-Jiu unde, pentru alți doi ani, am fost reporter, redactor, șofer, producător, moderator… De toate, mai puțin cameraman și om de montaj.
Rep.: Care este cea mai frumoasă amintire legată de judeţul Gorj?
O.G.: O bună parte a copilăriei și toată adolescența mi le-am petrecut acolo. Orașul Târgu-Jiu e orașul sufletului meu. Prietenii de-o viață sunt de-acolo, părinții trăiesc acolo… E locul unde fug, uneori, să îmi încarc bateriile.
Rep.: Cum ţi s-a schimbat viaţa din momentul în care ai ales să faci parte din echipa Antenei 1?
O.G.: S-a schimbat complet. La 180 de grade. Am devenit treptat alt om, am învățat enorm, am cunoscut oameni minunați, unii pe care îi vedeam doar la televizor și despre care nu credeam vreodată că îi voi întâlni. Am evoluat din toate punctele de vedere și nu pot decât să mă consider norocoasă că mi-a fost dat să am un astfel de parcurs care m-a făcut să trăiesc tot ce am trăit până azi.
Rep.: Care a fost cel mai neplăcut moment din cariera ta de jurnalist/ prezentator tv?
O.G.: Pfff…. Cand ești reporter, trăiești tot felul de situații care te pot marca. Au fost câteva, inevitabil dramatice. Însă prefer să nu îmi amintesc despre ele.
Rep.: Te-ai gândit vreodată să profesezi şi în alt domeniu? Dacă da, spre ce anume te-ai orienta?
O.G.: Am vrut să fiu profesor de Limba engleză. Am și trăit experiența asta în anul I de facultate. Acum cred că aș lucra foarte bine în zona comunicării. Încă nu mă gândesc să fac altceva pentru că știu că atrag tot ce gândesc și-atunci prefer să mă vad în continuare lucrând în televiziune…cel puțin perioada următoare.
Rep.: Te consideri un om fericit? Ce îţi aduce împlinire sufletească?
O.G.: Da, cu siguranță. De altfel, beatitudinea mă cam definește. Ti-am spus că sunt norocoasă. Întotdeauna am avut liniște în suflet datorită alegerilor, inspirate până acum, pe care le-am făcut. Într-un fel, reușesc să trăiesc în echilibru cu ceea ce e în jurul meu și asta cântărește enorm în starea mea de spirit.
Rep.: Care este definiţia dragostei pentru tine?
O.G.: Nu m-am gândit niciodată să îi ofer o definiție. Ține de felul în care o simte fiecare dintre noi. Însă, da, un lucru îmi e clar: dragostea e divină, e atingerea lui Dumnezeu.
Rep.: În 2015 ai ales să spui „Da”. De ce o nuntă în secret şi nu una fastuoasă?
O.G.: Nu sunt genul care să trăiască ostentativ sau să vrea să demonstreze ceva. Am o viață atât de frumoasă, încât nu simt nevoia să mă laud. Știi, de cele mai multe ori, fericiții evidenți sunt cei mai nefericiți. Sună ca un paradox, însă așa cam e. Când îți e bine și ai o viață frumoasă și liniștită, vrei să o păstrezi doar pentru tine. Cam așa și eu… Trăiesc între pereții sufletului meu și n-aș vrea să ies de acolo.
Rep.: Ce ai simţit când ai aflat că vei fi mamă?
O.G.: Că mă iubește Dumnezeu enorm și nu știu cum aș putea să îi mulțumesc.
Rep.: Cum îţi imaginezi că va fi viaţa în trei?
O.G.: Foarte frumoasă, cu siguranță. O să pot să îți spun mai multe după jumătatea lunii noiembrie, atunci când îl așteptăm pe Andrei.
Rep.: Botezul va fi şi el în secret?
O.G.: Cu siguranță n-o să fac un spectacol din acest moment, însă nu știu dacă o să scăpăm chiar așa, fără să nu apară vreo informație în presă. Știu doar că va fi la începutul anului viitor, chiar înainte să revin la Observator Special și că ne dorim să fie ceva restrâns, fără prea mare tam-tam.
Rep.: Promovezi o atitudine pozitivă. Care este secretul acestei gândiri sănătoase şi ce mesaj le transmiţi femeilor care nu reuşesc să abordeze viaţa într-un mod optimist?
O.G.: Mie îmi este oarecum ușor pentru că eu m-am născut optimistă. Am moștenit asta de la mama. Altfel, cred că se și poate educa genul ăsta de gândire. E important să crezi în tine și în ziua de mâine. În fond, după fiecare noapte vine ziua.
Rep.: Cum ai descrie povestea vieţii tale într-un cuvânt?
O.G.: Nu crezi că sunt cam tânără pentru a da un astfel de titlu? Întreabă-mă peste 30 de ani!
Rep.: Ce planuri ai în următorii ani?
O.G.: Ar fi câteva… Însă i le transmit doar universului, ca să mi le poată aduce la momentul respectiv.
1 Comment